Amintiri din anii trecuti – poze din Geneva

Dragi prieteni,

revenim, pentru a va convinge “mai cu spor” cu cateva poze din pelerinajele si peregrinarile noastre. Prima statiune este Geneva . Enjoy!

Sa facem si prezentarile . Primul din stanga, neatent la camera, este Nelutu, langa el, zambitoare ca intotdeauna, Ileana – organizatoarea de anul acesta. Langa Ileana e Laurentiu, in bluza rosie, pe baiatul de langa el nu mai tin minte cum il cheama (vai, rusine mie!), Simona e cu hainuta maro si langa ea, Ralu, eu carevasazica .

Programul romanilor din noaptea de revelion a inclus melodia “Andrii Popa” (si poza a surprins exact acest moment) si dansul “Brasoveanca” – punctul central, care a facut senzatie . Dupa terminarea programului nostru, am fost rugati sa ii invatam si pe ceilalti sa danseze, hihi.

Cu poze din Geneva vom mai reveni – avem foarte multe si inca nu ne-am hotarat pe care sa le selectam.

Cu ocazia aceasta, va reamintesc ca se scurg zilele si se apropie intalnirea din Poznan. Mai sunt inca locuri libere – grabiti-va si nu ratati o experienta de neuitat!

Cu drag,

Raluca

Excursia Taize 2010 – Poznan

Pelerinaj Taizé la Poznan – Polonia

26 decembrie 2009 – 4 ianuarie 2010

Dragi prieteni,

Iată-ne în pragul unei noi ierni şi a unui nou pelerinaj organizat de comunitatea Taizé ( www.taize.fr ). Întâlnirea va avea loc în oraşul polonez Poznan (http://ro.wikipedia.org/wiki/Pozna%C5%84) – aveţi mai jos câteva poze superbe -, iar gazdele ne-au promis o organizare „jos pălăria”.

Programul va fi următorul:

• 26 decembrie, ora 17 – plecarea din Sibiu, sala Talia.
• 27 decembrie, ora 10 – sosire la Praga, cazare la un hostel central, apoi program liber*.
• 28 decembrie – se pleacă dimineaţa spre Berlin, cu sosire in jurul prânzului, cazare la un hostel, servirea prânzului la pachet şi apoi program liber.
• 29 decembrie – se pleacă dimineata spre Poznan, unde se ajunge în jurul orei 11. Fiecare participant va primi un program al întâlnirii, un abonament pe mijloacele de transport, tichete de masă şi o hartă. După ce vom fi primiţi de către biserica gazdă, participanţii vor fi trimişi în familiile unde vor locui.
• 30 decembrie – micul dejun va fi servit de către familia gazdă. Ora 8.30 : rugăciunea de dimineaţă în bisericile gazdă, urmată de întâlniri în grupuri mici şi de vizite la oamenii implicaţi pe plan local. Ora 12.00: prânzul** la MTP (http://www.mtp.pl/en ). Ora 17.30 : cina la MTP. Între mesele de prânz şi cină, puteţi participa la atelierele MTP sau din alte locaţii.
• 31 decembrie – acelaşi program ca şi în 30  decembrie, cu completarea: ora 23.00 : rugăciune pentru pace în bisericile locale, urmată de un ”Festival al naţiunilor” – în care tinerii din fiecare ţară vor prezenta un program artistic specific (cântece, dansuri, jocuri,…). Se vor servi sanvisuri, prajituri, sucuri.
• 1 ianuarie – dimineaţa: Sfânta Liturghie în bisericile gazdă. Prânzul în familiile gazdă. După-amiaza : întâlniri regionale (pe ţări) la MTP şi în diverse alte locuri din oraş. Ora 17.30 : cina la MTP.
• 2 ianuarie – ora 10.30: plecarea spre ţară. Ora 15:00: sosire la Varşovia, program liber timp de 6 ore. Seara: plecare spre Budapesta, traseu de noapte.
• 3 ianuarie – ora 9: sosire în Budapesta, program liber timp de 10 ore. Apoi, plecare spre ţară, cu sosire în funcţie de condiţiile de drum şi traficul vamal.

Preţul este 250 euro pentru tinerii între 16 şi 35 de ani, si 275 euro pentru adulţii peste 35 de ani. Preţul include transportul (inclusiv taxele de drum), cazare Praga şi Berlin la hostel, cazare 4 nopţi la familii în Poznan, prânzul şi cina la MTP conform programului, tichet de transport pentru toate direcţiile în Poznan. Asigurarea medicală de călătorie NU este inclusă, ea intrând în responsabilitatea fiecăruia.

Sperăm să fie un pelerinaj frumos, încărcat de amintiri plăcute, experienţe noi şi voie bună.

După cum ştiţi, vă stau la dispoziţie pentru orice fel de întrebare la numerele de telefon 0722.33.22.92 şi 0749.66.86.16 sau pe mail şi messenger la adresa: yle.bratu@yahoo.com.

Cu drag,

Ileana

*vă vom pune la dispoziţie o hartă a centrului oraşului şi câteva obiective importante (muzee, expoziţii, etc) pentru fiecare capitală vizitată.

**prânzul şi cina constau în gustări reci, la pachet, oferite de organizatori

“Provocarea Taize”

În urmă cu patru ani, o colegă mi-a povestit despre o excursie de revelion la care voia să participe, un fel de pelerinaj cu un traseu incitant, al cărui ţel final era… Milano! Dorindu-mi să văd Italia, am hotărât să mă alătur grupului…

Şi aşa a început aventura mea cu Taize-ul. Milano a fost prima oprire. A urmat Zagrebul, Geneva şi Bruxelles. După experienţa primului an, am început să adun tot mai mulţi oameni în jurul meu – prietenii dragi care-mi sunt alături peste an şi pe care-i voiam lângă mine şi de revelion.

Îmi amintesc cum le povesteam despre întâlnirile Taize, ca să-i conving să participe. Le vorbeam de aventură, de oraşele pe care urma să le vizităm pe traseu, de bucuria de a cunoaşte tineri din toate colţurile Europei. Uneori le spuneam şi despre faptul că, în anumite momente, îţi promiţi că e ultima oara când faci nebunia asta… Că eşti prea bătrân să mai străbaţi Europa. Însă ajungi, imediat ce se termină pelerinajul, să îţi dai seama că vei număra lunile până la următoarea întâlnire.

Taize-ul nu este ceva ce se uită. Îmbinarea de pelerinaj şi excursie, şansa de a cunoaşte locuri şi oameni noi, de a cutreiera Europa rămâne un dar ce nu ar trebui ratat. Revelionul în alte ţări, cu alte tradiţii, rămâne mereu o provocare şi o bucurie, înmănunchiată în dorinţa şi mândria de a-ţi (re)prezenta şi tu ţara cu succes, stârnind interes şi, poate, tentând pe viitorii turişti, pe care vara îi vedem cu rucsacele în spate pe străzile Burgului nostru.

Anul acest, aventura continuă: Polonia. Sunt sigură că va rămâne o întâlnire memorabilă, mai ales că Polonia – o spun în cunoştinţă de cauză! – este o ţară fascinantă şi nespus de frumoasă. Renăscută glorios din propria cenuşă…

Marea diferenţă faţă de excursiile din anii precedenţi (exceptând pe cea din Belgia) este că acum avem un autocar ce pleacă din Sibiu şi organizare locală (înainte, trebuia să ne „lipim” de grupurile din Braşov, pentru că nimeni nu se ocupa de asta la noi). Prin efortul Ilenei Zepa, Sibiul are acum propriul autocar şi propriul traseu, cu opriri în Praga, Berlin, Poznan, Varşovia şi Budapesta.

Vă provoc, deci, dragi sibieni la o aventură pe care garantez că nu o veţi uita uşor!

Raluca Toderel

Nicio iarna fara Taize

„Nici o iarnă
fără Taize…”

Raluca, buna mea prietenă, îmi povestea despre întâlnirile Taize din iernile trecute, la care ea participase,
şi îmi plăcea cum sună… încercam să îmi imaginez un amalgam de pelerinaj, aventură, necunoscut, prieteni noi, familii călduroase.
Astfel, nu am pierdut ocazia ca în 2007 să mă înscriu şi eu pe lista grupului de la Braşov  (căci grup din Sibiu nu s-a mai format de ani buni), iar destinaţia noastră era Geneva. Am trăit o experienţă incredibilă, despre care o să scriu într-o altă postare, pentru a relata mai în detaliu şi a face înţeles de ce afirm „numai de bine”.
Era clar că nici următoarea întâlnire de iarnă, respectiv cea de la Bruxelles, nu aveam cum să o ratez; dimpotrivă, prietenii din grupul cu care am mers la Geneva m-au „votat” să organizez eu un autocar, pentru a ne face traseul urmat cât mai convenabil nouă şi cât mai accesibil ca preţ; ceea ce am şi făcut. A fost la fel de interesant, dar şi stresant: de data aceasta am avut mai multe responsabilităţi şi nu mi-am mai permis să stau pe ultima banchetă a autocarului, bând vin cu prietenii. Detalii într-o postare viitoare, bineînţeles.
Şi cum din lucrurile plăcute se nasc obiceiuri bune, sau, pe româneşte, „nici o iarnă fără Taize”, iată-mă pregătindu-mă pentru întâlnirea de la Poznan, Polonia. Sunt sigură că va ieşi şi mai frumos, cu toate că am auzit şi păreri sceptice în privinţa organizării într-o ţară fost-comunistă. Să vă dau câteva argumente: tinerii polonezi vin în număr mare la Taize (aproximativ o treime din participanţi), deci ştiu foarte bine „cu ce se mănâncă”, în sensul că au experienţa anilor precedenţi şi pot îmbunătăţi. Apoi, polonezii, catolici majoritatea, sunt buni creştini şi ne vor primi cu multă căldură, având şanse mari să fim cazaţi chiar la familiile organizatorilor. Am înţeles că de trei ani îl roagă pe fratele Alois să aleagă Polonia ca loc de desfăşurare a întâlnirii şi, după cum vedem, au reuşit să îl înduplece. Experienţa mea de viaţa (nu multă, dar atât cât este) îmi dă certitudinea că atunci când cineva insistă să fii oaspetele lui, te va primi cum nu se poate mai bine.
Să dea Domnul să ne vedem cu bine la Poznan şi să ne întoarcem acasă plini de amintiri plăcute.
Dacă aveţi întrebări, nelămuriri sau sunteţi pur şi simplu curioşi, aştept „provocările” voastre şi vă voi răspunde negreşit.
Cu drag,

Ileana.